16/01/23

Gràtzias a su cardiòlogu Delogu sa limba sarda nch’intrat a s’ispidale de Santu ‘Èngiu

L’ant abertu dae pagas dies, cun sa punna de nche fàghere intrare sa limba sarda a intro de s’ispidale pro afortigare su raportu intre malàidos e personale sanitàriu.

Est s’isportellu de limba sarda abertu in s’ispidale Nostra Signora de Bonària in Santu ‘Èngiu (San Gavino Monreale), nàschidu dae su progetu “Coru Sardu” ideadu in su repartu de cardiologia dirìgidu dae su primàriu Gianfranco Delogu (originàriu de Iscanu) e sustènnida dae su diretore de sa ASL Giorgio Carboni.

S’idea fiat de permìtere a sos malàidos chi benint dae sas biddas de tènnere informatziones in sa limba chi connoschent mègius.

S’isportellu, curadu dae sa dita Boxis, s’agatat in s’intrada a curtzu a s’Ufìtziu de su ticket: una borta a sa chida un’operadore at a èssere a disponimentu de sa gente chi cheret retzire informatziones in sardu. In prus, at a èssere ativu finas in su repartu dirìgidu dae Gianfranco Delogu, pro aprontare sos materiales chi pertocant sas maladias cardiològicas (chi s’ant a pòdere agatare finas in su situ internet de sa ASL) e pro fàghere atividades in sardu chi agiuent a afortigare su raportu intre malàidos e personale sanitàriu.

Dotore Delogu giai dae paritzos annos fiat dende custu servìtziu, tantu est beru chi s'Ufìtziu Limba Sarda de Pianalza e Montiferru otzidentale aiat fatu sa bortadura in sardu de su Vademecum pro chie at tentu impiantadu su pacemaker, comente aìamus iscritu in un'artìculu de su 2020.

Su progetu, finantziadu cun sa lege 482/1999 e sa lege regionale 22/2018, previdet finas a sa formatzione de sos operadores sanitàrios, cun cursos gratùitos de livellu base e avantzadu chi ant a agiuare a sos operadores sanitàrios a faeddare in sardu cun sos malàidos e chi s’ant a fàghere in sa mediateca posta disponimentu dae s’Amministratzione comunale.

(GF.P.)

05/01/23

In Biella “Santa missa cantada” in sardu cun su cardinale Miglio e su pìscamu Farinella

Su 20 de santandria 2022, pro sa solennidade de Cristos Re de s’Universu, su Tzìrculu culturale sardu “Su Nuraghe” de Biella at organizadu una missa in sardu in s’àrea monumentale de Nuraghe Chervu, in s’intrada de Biella.

Sa Missa l’at presèdida su cardinale Arrigo Miglio (archipìscamu metropolita emèritu de Casteddu) e b’at cuntzelebradu mussegnore Roberto Farinella (pìscamu de sa diòtzesi de Biella). Fiant presentes autoridades religiosas, tziviles e militares cun su sutasegretàriu de Istadu a su Ministèriu de sa Giustìtzia on. Andrea Delmastro Delle Vedove, su presidente de su Cussìgiu regionale de su Piemonte Stefano Allasia, sìndigos bènnidos dae sos comunes italianos, prefetu e sìndigu de Biella.

Unas cantas partes de sa missa las ant fatas in sardu, faghende riferimentu a sos testos litùrgicos in limba sarda chi sunt prontos de presentare a sa Cunferèntzia Episcopale Italiana (CEI) pro otènnere sa “confirmatio” dae su “Dicastero per il culto divino e la disciplina nei sacramenti”.

Sa parte musicale l’ant animada su cuncordu “Planu de Murtas” de Putumajore, “Le voci di Su Nuraghe” de Biella e sa banda militare de sa Brigata tataresa.

Finida sa missa, sa protzessione de gente est andada a cara a Nuraghe Chervu, cussu nuraghe fraigadu dae su Tzìrculu de sos sardos in su 2008 pro ammentare sos mortos de sa Gherra Europea.

In ie, su su cardinale Miglio e su pìscamu Farinella ant beneitu su segundu grupu de pedras de memòria, chi ammentant nùmenes, datas e logos de provenièntzia de sos mortos e a pustis sas fèminas sardas, sighende unu ritu antigu, lis ant betadu frores e trigu.

Su vìdeu de sa missa si podet abbaidare incarchende in su link https://www.youtube.com/watch?v=vhTtLOVLb2o

(GF.P.)

01/12/22

Lege de Bilàntziu - In Sardigna iscolas meda arriscant de isparire

Sa lege de Bilàntziu aprovada su 21 de custu mese dae su Cussìgiu de sos Ministros nch’at artziadu su nùmeru de alunnos chi serbint pro mantènnere s’autonomia. Duncas sa Sardigna arriscat de pèrdere unu muntone de iscolas, màssimu in logos disagiados, e s’Anci avertet “Serbit una lege sarda pro s’istrutzione”.

Sa nova, chi fiat girende intre sos “de s’aforru” (‘gli addetti ai lavori’) a pustis lèghidu su provedimentu, est istada publicada in sitos ispetzializados e como l’est istudiende Anci Sardigna, s’assòtziu chi ponet paris sos Comunes de s’Ìsula. Su presidente Emiliano Deiana narat: “Serbit una lege sarda pro s’istrutzione e sa formatzione, chi àplichet s’artìculu 5 de s’Istatutu e chi tèngiat comente puntu de fortza sa particularidade linguìstica, mentovada finas dae sa norma natzionale. Si nono, un’annu in fatu de s’àteru, ant a serrare totu in totue”.

In antis ant a isparire sas autonomias iscolàstica, chi in totu Itàlia sunt 700 prus o mancu, a pustis nche podent isparire sas iscolas, bidu chi sunt torrende a dimensionare su nùmeru de istudiantes pro onni iscola. E sa chi istat peus, in totu custu, est sa Sardigna.

Giai dae su 2019 su suta-segretàriu de su Miur Salvatore Giuliano aiat riconnotu su valore sotziale chi podet tènnere sa tutela de sa limba sarda pro abacare sos paràmetros, mantènnere sas autonomias iscolàsticas e permìtere a sas iscolas de sas biddigheddas de abarrare abertas, comente aìamus iscritu in s'artìculu "Su Miur vàlutat si amparende sa limba si podet frenare s'ispopulamentu de sas biddas sardas".

Sa cumpetèntzia in custa matèria est de sa Regione. Sa lege de Bilàntziu previdet chi su pranu de dimensionamentu cheret aprovadu “intro de su 30 de santandria de onni annu, intro de sos lìmites de sa parte annuale individuada dae su decretu. […] Cun deliberatzione motivada de sa Giunta regionale si podet determinare una pròroga de tempus, chi non sobret sas 30 dies”.

In casu chi non b’apat acordu intre Istadu e Regione, su Guvernu intro de su 31 de austu at a bogare unu decretu “non regulamentare” “in ue detzidet sas cuotas de dirigentes a tenore de unu fatore chi non devet èssere inferiore a 900 o superiore a 1000”, tenende contu de su nùmeru “de sos alunnos iscritos in sas istitutziones iscolàsticas istatales e de s’orgànicu de diritu” e “integradu dae su paràmetru de sa densidade de abitantes pro chilòmetru cuadradu”. E inoghe sa Sardigna at a tènnere sos problemas prus mannos.

Su perìgulu est chi in sos annos chi ant a bènnere autonomias iscolàsticas meda podent serrare, comente mai est capitadu in antis. L’ispiegat finas Gianluca Corda, dirigente de s’istitutu superiore Amsicora de Terranoa e Òschiri, chi ispiegat: “Giai dae oe, cun su paràmetru de 600 istudiantes pro onni autonomia, in Sardigna nch’at iscolas chi tenent prus de binti agrupamentos in tantos comunes diversos. Iscolas – agiunghet – in ue su personale est giai divididu, e unu cras s’at a dèvere dividire andende a iscolas chi nche sunt a tesu deghinas de chilòmetros una dae s’àtera, cullegadas dae istradas chi non sunt sas de Lombardia o Vènetu o de una metròpoli in ue a tènnere istitutos cun nùmeros prus mannos tenet sensu”.

“Proamus a immaginare – sighit Corda – un’istitutu iscolàsticu de su territòriu de Ogiastra o Barbàgia o Gaddura, cun iscolas chi giai oe tenent plessos chi andant dae Patada a Buddusò e Alà, e chi mancari unu cras diant dèvere imbàtere a Padru, Lòiri o a cara a Gotzèanu pro imbàtere a sos 900 alunnos”.

Corda e Deiana la pensant in sa matessi manera: sa Regione devet puntare subra de sa particularidade linguìstica, finas a tenore de su reconnoschimentu de s’insularidade in Costitutzione.

(GF.P.)

29/11/22

“Fàulas” – Su fèstival chi bòrtulat sas frases fatas in contu de sa Sardigna

Pro nde betare a terra sos istereòtipos cullegados a sas ideas de Sardigna chi tenet gente meda (siat continentales siat sardos) naschet su fèstival “Fàulas” (‘bugie, falsità’), chi giai in su nùmene manifestat una voluntade de cambiamentu e de novidade.

Su fèstival est a sa prima editzione e s’at a fàghere in Aristanis sàbadu 3 e domìniga 4 de nadale.

“Sas frases fatas in contu de sa Sardigna e de sos sardos sunt meda, e a bortas sunt sos sardos matessi a las torrare a nàrrere, modifichende sa realidade, dispretziende sa vida culturale, econòmica e sotziale de sas comunidades issoro” ispiegat Andrea Laterza, presidente iscadidu de Assemblea Natzionale Sarda (ANS), chi at organizadu s’eventu.

De custas frases fatas bi nd’at chi sunt sìmiles a su serrone (‘il tarlo’), s’impreant ogni borta chi si faeddat de sardos e de Sardigna: “Pocos, locos y mal unidos”, “Su sardu non tenet mentalidade de imprendidore”, “Tenimus limbàgios diversos, non nos cumprendimus a pare dae una bidda a s’àtera”, “Cale sardu? Mègius a imparare s’inglesu”, “Sos sardos sunt imbidiosos”, etc.

“Su fèstival “Fàulas” cheret analizare custa immàgine de se chi tenent sos sardos e bogare a campu sos istereòtipos” narat Riccardo Pisu Maxia, vitze presidente iscadidu de ANS.

In su fèstival b’at a àere giogos, leturas, mùsica, ma su momentu prus importante at a èssere cussu de sos “ANS Talk”, in ue sete espertos ant a tratare argumentos diferentes in monòlogos de 15 minutos. Sos espertos sunt: Alessandra Guigoni (antropòloga), Vittorio Sanna (radiotelecronista), Sabrina Biru Tomasi (chircadora in su setore turìsticu), Francesco Aresu (giornalista), Gianfranca Salis (archeòloga), Micheli Keki Ladu (iscritore e espertu de limba sarda) e s’at a cullegare finas Alessandro Pili sìndigu de Scraffìngiu!

Chie cheret papare màndigos de sa traditzione l’at a pòdere fàghere pro more de s’agiudu de sos locales aristanesos.

Su programma cumpletu s’agatat in https://www.assembleasarda.org/faulas-2022/ans-talk/.

(GF.P.)

03/11/22

"Nadale in allegria" - Materiale didàticu de Nadale (pdf de iscarrigare)

A s'agabbu de su traballu de ocannu, s'isportellu linguìsticu de Pianalza-Montiferru at chèrfidu aprontare unu libreddu chi faeddat de su Nadale, pro lu pònnere a disponimentu de totu cussos mastros chi cherent faeddare de su Nadale a sos pitzinnos e lu cherent fàghere in sardu.

Pro chistione de disponibilidade econòmica non nd'amus pòdidu dare còpia a onni pitzinnu comente cun sos àteros libreddos, ma onni Comune aderente a su progetu nd'at retzidu còpia pro la dare a sa biblioteca (o ludoteca / tzentru de agregatzione).

Lu publicamus finas inoghe gasi chie cheret si lu podet iscarrigare e l'impreare in classe.

Bonu traballu a totus!

Gianfranca e Maria Giovanna

Iscàrriga su pdf

25/10/22

Lutas e isperàntzias de sos ìndios brasilianos – Documentàriu in portughesu sutatituladu in sardu

Ite tenent in comune sos indìgenos de Brasile cun sos sardos? Nudda, s’at a nàrrere. E imbetzes sos assimìgios sunt meda, ca ambos pòpulos ant tentu sa cultura issoro minorizada dae una cultura ufitziale chi los at semper pintados comente folclòricos, esòticos e foras dae unu protzessu de isvilupu modernu.

Custos assimìgios intre duos pòpulos tantu diferentes essit a campu, a parre nostru, in su documentàriu bellu de Andrea Calabrese, chi in un’intervista a s’antropòlogu Jonildo Viana de s’Universidade Insikiran de Boavista bogat a campu istòria, identidade culturale, lutas e isperàntzias de sos indìgenos brasilianos, custodes de sa foresta amazònica, chi onni die parant fronte a sos interessos de garimpèiros (chircadores de oro), latifondistas e ispeculadores agràrios.

“A dolu mannu – narat Jonildo Viana – sos brasilianos non connoschent sa cultura de sos pòpulos indìgenos, s’istòria ufitziale brasiliana los at fatos invisìbiles. In sos libros didàticos, pro esempru, si nde faeddat ebbia, piscadores, catzadores e mandigadores de raighinas, cando imbetzes in sa realidade sunt sotziedade, sunt gente chi tenet cultura, gente chi tenet un’istòria, gente e pòpulos chi tenent unu modus vivendi e modus operandi issoro chi ant impreadu in sos sèculos, dae in antis meda de imbàtere sos colonizadores a custas regiones”.

Sa polìtica brasiliana at fatu a manera chi sos indìgenos no esserent cumpàrsidos in neddue, mustrende·los comente gente chi biviat in sa foresta, in logos ispèrdidos, chi non teniat possibilidade de isvilupu. Oe però sos pòpulos indìgenos pretendent su deretu de esistire, pretendent sos territòrios issoro, sa limba issoro e de èssere reconnotos comente depositàrios de connoschèntzias importantes. No atzetant prus chi sa polìtica, pro giustificare sa fura de sas richesas, disprètziet sa sabidoria traditzionale issoro.

Sos movimentos indìgenos sunt passende in un’evolutzione interessante meda, chi dat vida noa a sa limba e chi pensat a una manera noa de interpretare sa rapresentàntzia polìtica. Jonildo Viana sustenet chi si sos ìndios ant a resurtare a si pensare comente parte de sas istitutziones (iscola, mèdios massivos, sindacadu, partidu, crèsia, universidade) e capatzos de fàghere polìtica, ant a otènnere unu pesu sotziale prus mannu meda.

B’at tantos sognos, in custos ìndios. Isperamus chi custos sognos essant a campu finas in sos sardos, chi forsis in su tempus ant pèrdidu s’isperàntzia chi su mundu, si unu bi creet, si podet cambiare.

Su documentàriu, istrutivu meda, est in portughesu e si podet abbaidare in custu link: https://www.youtube.com/watch?v=XxVt4Fl--rc. Sos sutatìtulos in sardu sunt a incuru de s'Ufìtziu Limba Sarda de Pianalza e Montiferru otzidentale.

(GF.P.) 

18/10/22

Sos laboratòrios culturales de ocannu - Carchi fotografia

Su 15 de santugaine 2022 sunt acabadas sas atividades culturales aprontadas dae s'Ufìtziu de sa Limba Sarda e finantziadas cun su dinari de sa L. 482/1999 e L.R. 22/2018 annualidade 2021.

Sos laboratòrios de ocannu ant aunidu s'imparu de sa limba a sas atividades traditzionales, pro chi sos pitzinnos esserent postu in movimentu sa creatividade blocada dae duos annos de pandemia.

In acordu cun s'amministratzione de Bosa, Comune capufilera, s'ufìtziu at aparitzadu 5 laboratòrios:

- In Bosa sos pitzinnos ant imparadu a laurare ('fare il filet') gràtzias a s'impignu de sas espertas de sos tres assòtzios de làuru bosincu, La Foce, Manos de Oro e Ea de 'Osa.

- In Iscanu Antiogu Milia at trasmìtidu a sos giovaneddos s'arte antiga de su cantu a cuncordu.

- Montresta, Sune e Tresnuraghes ant tentu a disponimentu sas connoschèntzias de Tore Vacca, "artesanu de sa linna" chi at imparadu a sos pitzinnos a giogare cun sos giogos antigos.

Ponimus in fatu carchi fotografia pro ammentare sos momentos bellos chi amus bìvidu paris cun sos pitzinnos.