26/02/20

Sa "remada" de su cumponidori

Foto Michele Vacca
Bella meda, ocannu, s'editzione de sa Sartiglia: tantos sos isteddos corpidos; isteddu de oro pro Ignazio Lombardi (cumponidori de su sòtziu de sos massajos chi at corpidu s'isteddu cun ispada e cun istocu); tripleta pro sa parìllia de Cristian Matzutzi (cumponidori de su sòtziu de sos mastros de linna); "remada" apassionante de Lombardi chi at lassadu sa gente a buca aberta.
Custa de sa "remada" est una traditzione antiga e màgica.
Comente totus ischint, su cumponidori est su "re" de sa Sartiglia: sos Grèmios nòminant s'issoro in die de Nostra Signora de Candelas, su 2 de freàrgiu, dende.li sa candela beneita. Bestidu chi siat cun sa pannimenta antiga, su cumponidori setzet a caddu e non podet prus tocare terra finas a finire sa cursa.
Sa parte prus bella, prova manna de abilidade, est sa "remada": su cumponidori curret corcadu a ischina in segus, beneighende sa gente cun sa "pipia de maju" (unu fuste de cumandu fatu de violas).
Su mistèriu de su significadu de sa paràula "remada" no est istadu ancora isortu e nois puru, a pustis lèghida carchi etimologia in sos social network, cherimus provare a nàrrere sa nostra.
Nos paret chi, tenende contu de sa pronùntzia (ca sa gente narat "s'arremada", non "sa remada"), sa paràula si potzat cullegare a su verbu "arrimare". Custa est sa definitzione chi dat Pedru Casu in su vocabulàriu suo pro su verbu "arrimare": "arrimare tr. appoggiare. rifl. Arrimaresi appoggiarsi, addossarsi. Anche al fig. Arrimaresi a una familia cercar rifugio, appoggio presso una famiglia. Fermarsi".
Duncas forsis "arremada" benit pròpiu dae su movimentu chi faghet su cumponidori "arrimende" ('appoggiando') s'ischina a su caddu, chi est su momentu chi decretat sa fine de sa cursa.
In sa fotografia, "s'arremada" de Ignazio Lombardi in una bella foto fata dae Michele Vacca.
(GFP)


04/02/20

'Fainas de iscola' - Una trasmissione noa de Radio Cuore

Radio Cuore, emitente locale de Aristanis, at postu in produtzione una trasmissione noa chi si narat "Fainas de iscola", una rubrica in limba sarda chi tratat de s'oferta formativa de sas iscolas de Aristanis e provìntzia cun intervistas a dirigentes, mastros e professores.
In custa manera sas iscolas podent presentare sas fainas bellas chi faghent e sos istudiantes podent cumprèndere mègius cale podet èssere s'oferta formativa prus adata pro issos.
Sa trasmissione, curada dae Antonello Garau, est realizada pro more de su finantziamentu de s'Assessoradu regionale a s'Istrutzione pùblica. Si podet ascurtare in sa frecuèntzia 97 Mhz onni die a sas 8,35 e a sas 14,34.
Chie cheret podet ascurtare sas puntadas betzas podet incarcare in custu link.

25/11/19

"Dibatimentos in sardu ebbia" - Proposta de Sollai pro sa difesa de sos pastores

Foto: https://terraevita.edagricole.it/
Sunt prus de 500 sos pastores chi ant retzidu avisu de garantzia pro sa "protesta de su late" de su mese de freàrgiu 2019.
"A peus de su dannu, sa befe" diat nàrrere su ditzu e si biet chi lu pensant finas paritzos avocados, chi si sunt organizados pro difèndere sos pastores acusados.
S'assòtziu Libertade, pro esempru, at preparadu unu vademecum cun 10 cussìgios de base pro chie esseret retzidu s'avisu: prima cosa de fàghere est de lu ritirare e de cuntatare sos nùmeros postos a disponimentu, pro cumprèndere cale sèberu difensivu est prus adatu pro onni persone. Custu cheret fatu luego, intro de 15 dies dae sa notìfica.
Gianfranco Sollai, avocadu dae semper atentu a sos bisòngios de su mundu agro-pastorale sardu, dat tres cussìgios importantes: 1) non cherent atzetados sos ritos abbreviados, ca sa veridade nd'essit in su dibatimentu; 2) non cheret atzetada s'assistèntzia legale gratùita ("gratuito patrocinio") pro non dare a s'Istadu sa possibilidade de fàghere controllos in sas aziendas; 3) cherent pretesos sos atos e su dibatimentu in sardu, chi permitit a sos pastores de espònnere sas resones issoro in sa limba chi lis est prus abituale.
Sa lege natzionale 482 permitit sos dibatimentos in sardu giai dae su 1999 e sas Procuras non si nde podent negare, si non cherent chi si chirchet sa Corte Costitutzionale pro chistiones de incostitutzionalidade.
"Si sas Procuras de sa Repùblica ant decraradu batàllia - narat Sollai - ateretantu devent fàghere sos pastores paris cun sos avocados".
Tzertu chi, si sos pastores esserent atzetadu, pro sas Procuras nde diat essire una bella "gatta da pelare".
Ascurta s'intervista a s'avocadu Sollai fata in YouTG


06/05/19

"Scebera tui", programma bilìngue nou de Radio Rai Sardigna

"Scebera tui" est su programma nou de Radio Rai Sardigna, ghiadu dae Manuela Ennas pro sa regia de Donatella Meazza.
Pro ite custu nùmene? Ca onniunu sèberat issu comente faeddare: lu podet fàghere in sardu, in italianu o in ambas limbas e est fatu pro dare sa possibilidade a sa gente de resonare subra temas importantes de limba e de literadura in unu clima bilìngue. Est un'esperimentu chi permitit de provare camineras noas pro sa promotzione de sa limba sarda.
Andat in onda su lunis a mesudie e bintighimbe (h 12,25)
In sa puntada de su 6 de maju Manuela Ennas faeddat de poesia "a bolu" cun Tonio Pillonca e Bruno Agus.

Die de sa Sardigna 2019 - Su presidente Solinas faeddat in sardu in Cussìgiu regionale

Su 28 de abrile 2019, in ocasione de sa Die de sa Sardigna, su presidente de sa Regione Christian Solinas in sa riunione solenne de su Cussìgiu regionale at fatu su discursu suo totu in sardu, sutalineende s'importàntzia de impreare sa limba istòricu-identitària nostra in sa vida de onni die. De l'impreare in totue no in domo ebbia ("agli arresti domiciliari") ma finas in iscola, in sos ufìtzios, in su traballu, ca sa limba est su signale prus importante de s'identidade de unu pòpulu.
"Custu mangianu - at ammentadu su guvernadore - amus pregadu e intesu missa in limba sarda. Custu, a nois polìticos, nos balet de ammonimentu ca, si faghet a cunsagrare sa limba in sa liturgia, faghet finas a la "cunsagrare" in iscola e in totu sas istitutziones de s'Ìsula".
"Sa Die - at sighidu Solinas - nos ammentat unu fatu istòricu importante e nos preguntat chie semus, ite cherimus e a in ue cherimus imbàtere. B'at unu collegamentu forte intre identidade e economia: pensamus ebbia a sos produtos sardos prus connotos in su mercadu mundiale, chi sunt sos produtos identitàrios".
Comente operadores impignados in sa promotzione de sa limba sarda non podimus no èssere cuntentos de custu passu fatu dae sa màssima istitutzione sarda. Auguramus chi siat su primu de milli passos a cara a su bilinguismu.

26/04/19

Tinnura - "A L'ISCHIS?" Ispetàculu interativu in sardu

In ocasione de SA DIE DE SA SARDIGNA, sàbadu 27 de abrile 2019, a sas ses de sero (h18,00) in su tzentru sotziale de Tinnura, s'at a fàghere un'ispetàculu interativu in limba sarda, cun contos e giogos, pro ischire carchi cosa in prus de sa Sardigna nostra. At a èssere ghiadu dae s'animadore espertu Antonio Dettori, chi traballat fintzas cun sas iscolas. Su laboratòriu faghet parte de sas atividades culturales organizadas dae s'Ufìtziu Limba Sarda cun su dinari de sa Lege 482/1999 (annualidades 2014-2015-2016). 
Totu sos pitzinnos sunt invitados a partetzipare! 

19/04/19

Iscanu - Via sos nùmenes de sos Savòias dae sas carreras

Sa Giunta de Iscanu at deliberadu de cambiare sos nùmenes de sas carreras dedicadas a sos reales de Savòia, torrende·las a sos topònimos originàrios (cando bi sunt) o dende·lis su nùmene de iscanesos chi si sunt distintos pro cultura e pro àere fatu bene a sa bidda.
Ant a cambiare sos nùmenes chi sighint:
- Su cursu Vittorio Emanuele III at a retzire su nùmene de Padre Salvatore Pala chi est istadu una de sas personalidades prus illustres de su 1600 sardu. Primu professore de matemàtica in s'Universidade de Casteddu e fundadore in su 1629 de sa Cunfraria iscanesa de su Rosàriu, pro su prestìgiu chi teniat at retzidu in donu dae s'Archipìscamu de Casteddu una vèrtebra de Sant'Antiogu chi at fatu crèschere in Iscanu sa devotzione pro su santu finas a fraigare sa cresiedda in localidade Cabudabbas.
- Sa carrera Carlo Alberto at a retzire su nùmene de Antonio Giuseppe Trogu, bìvidu in su 1700 e vicàriu priorale de sa parròchia de Iscanu, chi at fatu nàschere a ispesas suas su Monte Granàticu pro agiudare a sos pòberos de sa bidda.
- Largo Vittorio Emanuele II s'at a cramare "pratza Francesco Porcu" pro ammentare a su padre carmelitanu bìvidu in su 1700 chi, organista de fama, at lassadu duos volùmenes de mùsica sacra (un'antifonàriu e unu "Quaderno de sequencias y varias intonaciones nuevemente escritas por Francisco Porru de la Villa de Escano. En el Combiento de Oristan en el ano 1762 vol.  in fol").
- Pratza Regina Elena at a torrare a su nùmene originàriu de "carrela de Funtana".
- Pratza Umberto at a torrare a su nùmene originàriu de "carrela de Putu".
Est unu passu importante pro sa bidda, custu de ammentare sa gente chi l'at fatu bene imbetzes de onorare a sos Savòias chi ant operadu semper contra a sos interessos de sos Sardos.
Professor Francesco Casula in su libru "Carlo Felice e i tiranni sabaudi" ispiegat bene totu sas infàmias fatas dae custos regnantes in Sardigna, movende dae sa distrutzione de sas biddas de Logudoro chi si fiant rebelladas a sos feudatàrios finas a imbàtere a su segrestu de sos buscos e a sa fura de sas terras pùblicas fata cun s'editu de sas "Chiudendas". In custu link agatades un'elencu in curtzu de sas malefatas de custos regnantes.
Res de paga inteligèntzia, de peruna cultura, presumidos, arrogantes e mandrones.
Non pagat sa pena de los ammentare.