06/05/19

"Scebera tui", programma bilìngue nou de Radio Rai Sardigna

"Scebera tui" est su programma nou de Radio Rai Sardigna, ghiadu dae Manuela Ennas pro sa regia de Donatella Meazza.
Pro ite custu nùmene? Ca onniunu sèberat issu comente faeddare: lu podet fàghere in sardu, in italianu o in ambas limbas e est fatu pro dare sa possibilidade a sa gente de resonare subra temas importantes de limba e de literadura in unu clima bilìngue. Est un'esperimentu chi permitit de provare camineras noas pro sa promotzione de sa limba sarda.
Andat in onda su lunis a mesudie e bintighimbe (h 12,25)
In sa puntada de su 6 de maju Manuela Ennas faeddat de poesia "a bolu" cun Tonio Pillonca e Bruno Agus.

Die de sa Sardigna 2019 - Su presidente Solinas faeddat in sardu in Cussìgiu regionale

Su 28 de abrile 2019, in ocasione de sa Die de sa Sardigna, su presidente de sa Regione Christian Solinas in sa riunione solenne de su Cussìgiu regionale at fatu su discursu suo totu in sardu, sutalineende s'importàntzia de impreare sa limba istòricu-identitària nostra in sa vida de onni die. De l'impreare in totue no in domo ebbia ("agli arresti domiciliari") ma finas in iscola, in sos ufìtzios, in su traballu, ca sa limba est su signale prus importante de s'identidade de unu pòpulu.
"Custu mangianu - at ammentadu su guvernadore - amus pregadu e intesu missa in limba sarda. Custu, a nois polìticos, nos balet de ammonimentu ca, si faghet a cunsagrare sa limba in sa liturgia, faghet finas a la "cunsagrare" in iscola e in totu sas istitutziones de s'Ìsula".
"Sa Die - at sighidu Solinas - nos ammentat unu fatu istòricu importante e nos preguntat chie semus, ite cherimus e a in ue cherimus imbàtere. B'at unu collegamentu forte intre identidade e economia: pensamus ebbia a sos produtos sardos prus connotos in su mercadu mundiale, chi sunt sos produtos identitàrios".
Comente operadores impignados in sa promotzione de sa limba sarda non podimus no èssere cuntentos de custu passu fatu dae sa màssima istitutzione sarda. Auguramus chi siat su primu de milli passos a cara a su bilinguismu.

26/04/19

Tinnura - "A L'ISCHIS?" Ispetàculu interativu in sardu

In ocasione de SA DIE DE SA SARDIGNA, sàbadu 27 de abrile 2019, a sas ses de sero (h18,00) in su tzentru sotziale de Tinnura, s'at a fàghere un'ispetàculu interativu in limba sarda, cun contos e giogos, pro ischire carchi cosa in prus de sa Sardigna nostra. At a èssere ghiadu dae s'animadore espertu Antonio Dettori, chi traballat fintzas cun sas iscolas. Su laboratòriu faghet parte de sas atividades culturales organizadas dae s'Ufìtziu Limba Sarda cun su dinari de sa Lege 482/1999 (annualidades 2014-2015-2016). 
Totu sos pitzinnos sunt invitados a partetzipare! 

19/04/19

Iscanu - Via sos nùmenes de sos Savòias dae sas carreras

Sa Giunta de Iscanu at deliberadu de cambiare sos nùmenes de sas carreras dedicadas a sos reales de Savòia, torrende·las a sos topònimos originàrios (cando bi sunt) o dende·lis su nùmene de iscanesos chi si sunt distintos pro cultura e pro àere fatu bene a sa bidda.
Ant a cambiare sos nùmenes chi sighint:
- Su cursu Vittorio Emanuele III at a retzire su nùmene de Padre Salvatore Pala chi est istadu una de sas personalidades prus illustres de su 1600 sardu. Primu professore de matemàtica in s'Universidade de Casteddu e fundadore in su 1629 de sa Cunfraria iscanesa de su Rosàriu, pro su prestìgiu chi teniat at retzidu in donu dae s'Archipìscamu de Casteddu una vèrtebra de Sant'Antiogu chi at fatu crèschere in Iscanu sa devotzione pro su santu finas a fraigare sa cresiedda in localidade Cabudabbas.
- Sa carrera Carlo Alberto at a retzire su nùmene de Antonio Giuseppe Trogu, bìvidu in su 1700 e vicàriu priorale de sa parròchia de Iscanu, chi at fatu nàschere a ispesas suas su Monte Granàticu pro agiudare a sos pòberos de sa bidda.
- Largo Vittorio Emanuele II s'at a cramare "pratza Francesco Porcu" pro ammentare a su padre carmelitanu bìvidu in su 1700 chi, organista de fama, at lassadu duos volùmenes de mùsica sacra (un'antifonàriu e unu "Quaderno de sequencias y varias intonaciones nuevemente escritas por Francisco Porru de la Villa de Escano. En el Combiento de Oristan en el ano 1762 vol.  in fol").
- Pratza Regina Elena at a torrare a su nùmene originàriu de "carrela de Funtana".
- Pratza Umberto at a torrare a su nùmene originàriu de "carrela de Putu".
Est unu passu importante pro sa bidda, custu de ammentare sa gente chi l'at fatu bene imbetzes de onorare a sos Savòias chi ant operadu semper contra a sos interessos de sos Sardos.
Professor Francesco Casula in su libru "Carlo Felice e i tiranni sabaudi" ispiegat bene totu sas infàmias fatas dae custos regnantes in Sardigna, movende dae sa distrutzione de sas biddas de Logudoro chi si fiant rebelladas a sos feudatàrios finas a imbàtere a su segrestu de sos buscos e a sa fura de sas terras pùblicas fata cun s'editu de sas "Chiudendas". In custu link agatades un'elencu in curtzu de sas malefatas de custos regnantes.
Res de paga inteligèntzia, de peruna cultura, presumidos, arrogantes e mandrones.
Non pagat sa pena de los ammentare.

18/04/19

Vademecum pro imparare a si trucare e fotografias de su cursu

S'11 de abrile est finidu su cursu pro imparare a si trucare, fatu in Frussio e abertu a sa partetzipatzione de sas iscritas de Pianalza e Montiferru otzidentale.
Sos laboratòrios personalizados fatos dae sa mastra Antonella Palmas ant imparadu a sas dischentes un'arte chi totu sas fèminas cherent connòschere pro imparare a si fàghere bellas.
S'impreu de sa limba sarda siat dae parte de sa mastra siat dae parte de sas partetzipantes at cunfirmadu chi in sardu si podet faeddare de cale si siat cosa, ca est una limba normale comente totu sas àteras.
Pro dare un'agiudu a sas corsistas e a chie totu nde tenet praghere, publicamus unu promemòria cun sos cussìgios ùtiles pro si trucare bene e pro connòschere mègius sos produtos chi impreamus.
Su vademecum si podet iscarrigare incarchende inoghe.








10/04/19

Sa dìsputa poètica de sos computer - In ammentu de Renzo Rosa, poeta iscanesu famadu

Foto: https://www.luigiladu.it/
Su 19 de martzu 2019 at lassadu su mundu unu de sos mègius poetas de Iscanu, Renzo Rosa, un'òmine chi s'est distintu pro sa bravura siat poetende siat iscriende contos.
Renzo Rosa at comintzadu a poetare in su 1984 pro su primu cuncursu "Antoni Piludu" e dae assora at bìnchidu prèmios in totue siat pro sa poesia siat pro sa prosa. Sos contos chi at iscritu sunt surreales e bernescos e mustrant cantu sunt istadas mannas sas capatzidades artìsticas suas.
Lu cherimus ammentare publichende una dìsputa poètica brullana intre issu e àteros tres de sos poetas iscanesos prus famados (Gianfranco Rosa, Antoni Piras e Gian Piero Motzo) chi cuntierrant de hard disk, de ram e de mouse pro cumprèndere si est mègius a iscrìere poesias in computer o cun mèdios prus traditzionales.
Sa simpatia de sa "cuntierra" si bidet giai leghende custos versos de Renzo Rosa chi ponimus in fatu:
"Tando si chirrat dogni sorighittu,
sas istampantes puru faghen logu,
a cando io a color'a fogu
un Olidata b'iat morind'e frittu,
bezzu cadruddu de colore grogu,
ispozzu de forzas a ogni situ
e moribundu mi narad "ho fam
la prego mi aggiunga qualche ram". 
Iscàrriga sa dìsputa cumpleta



Montresta - Gara de poesia a bolu

In ammentu de sa prima e de s'ùrtima gara de Remundu Piras, sos oberajos de santu Cristolu de Montresta organizant una "gara de poesia a bolu" pro su 27 de abrile 2019 a sas 9 e mesa de sero (h 21,30).
Reladore at a èssere su professore Tore Patatu; sos interventos los ant a fàghere su sìndigu de Montresta Antoni Zedda e su sìndigu de Biddanoa Monteleone Chirigu Melone, chi est nebode de Remundu Piras.
In s'ocasione ant a cantare Celestino Mureddu, Barore Ladu e Peppinu Donaera.